dulghér sm [At: PANN, P. V. 176 / Pl: ~i / E: tc dülger] Persoană care execută lemnăria unei case, a unei clădiri sau diverse alte construcții sau elemente de construcție din lemn.

DULGHÉR, dulgheri, s. m. Meseriaș care execută lemnăria unei case, a unei clădiri sau diverse alte construcții și elemente de construcție din lemn. – Din tc. dülger.

DULGHÉR, dulgheri, s. m. Meseriaș care execută lemnăria unei case, a unei clădiri sau diverse alte construcții și elemente de construcție din lemn. – Din tc. dülger.

DULGHÉR, dulgheri, s. m. Meseriaș care execută părți de construcții sau construcții întregi de lemn. V. tîmplar. Acari, strungari, dulgheri de la atelier, hamali se adunară in fața ultimului vagon. DUMITRIU, N. 79. Cu o teslă rău mînuită, o calfă de dulgher stîngaci ciopîrțește bîrna. ODOBESCU, S. III 166.

dulghér s. m., pl. dulghéri

dulghér s. m., pl. dulghéri

DULGHÉR s. lemnar, (înv. și reg.) teslar, (reg.) cioplitor, (Transilv.) bărdaș, (prin Ban.) mauăr.

dulghér (dulghéri), s. m. – Meseriaș care execută lemnărie, construcții din lemn. – Mr. dulgher. Tc. dülger (Roesler 591; Șeineanu, II, 165; Lokotsch 553), cf. alb. düljger, bg. diulger(in), sb. dulger. – Der. dulgherie, s. f. (meseria dulgherului; atelierul dulgherului).

DULGHÉR ~i m. Muncitor specializat în confecționarea obiectelor din lemn; lemnar; tâmplar. /<turc. dülger

dulgher m. meșter care așează lemnăria unei zidiri. [Turc. DÜLGHER, lit. cel ce lucrează lemnul].

dulghér m. (turc. dülger, pop. dürger, d. pers. duru-kiar, care lucrează lemnu; bg. dĭulger). Tîmplar, lemnar de lucrurĭ maĭ grosolane (pardoselĭ, acopereminte). V. stoler.

DULGHER s. lemnar, (înv. și reg.) teslar, (reg.) cioplitor, (Transilv.) bărdaș, (prin Ban.) mauăr.

dulghér-schelár s. m. Dulgher care montează schele ◊ „T.A., dulgher-scheler la o întreprindere de construcții din Capitală.” Sc. 14 III 73 p. 5 (din dulgher + schelă +-ar)