disléxic, ~ă smf, a [At: DLR ms / Pl: ~ici, ~ice / E: fr dislexique] 1-2 (Persoană) care suferă de dislexie.

DISLÉXIC, -Ă, dislexici, -ce, adj., s. m. și f. (Med.) (Bolnav) de dislexie. – Din fr. dyslexique.

DISLÉXIC, -Ă, dislexici, -ce, adj., s. m. și f. (Med.) (Bolnav) de dislexie. – Din fr. dyslexique.

disléxic adj. m., pl. disléxici; f. sg. disléxică, pl. disléxice

DISLÉXIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de dislexie. [< fr. dislexique].

DISLÉXIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de dislexie. (< fr. dyslexique)