15 definiții pentru deșteptătorul
deșteptător, ~oare [At: N. COSTIN, ap. LET. 462 / Pl: ~i, ~oáre / E: deștepta + -(ă)tor] 1 a Care deșteaptă din somn. 2 sm (Reg; art) Porcarul. 3 a Care face să se manifeste, să apară ceva. 4 a (Îvr) Care face să evolueze din punct de vedere spiritual. 5-6 sn, a (Șîs ceas ~) (Ceasornic) care sună automat la o oră spre a deștepta pe cineva din somn. DEȘTEPTĂTÓR, -OÁRE, deșteptători, -oare,
adj. Care deșteaptă din somn. ◊ Ceas deșteptător (și substantivat,
n.) = ceasornic care sună automat la o oră spre a deștepta pe cineva din somn. –
Deștepta +
suf. -ător.
DEȘTEPTĂTÓR, -OÁRE, deșteptători, -oare,
adj. Care deșteaptă din somn. ◊ Ceas deșteptător (și substantivat,
n.) = ceasornic care sună automat la o oră spre a deștepta pe cineva din somn. –
Deștepta +
suf. -ător.
DEȘTEPTĂTÓR, -OÁRE, deșteptători, -oare,
adj. Care deșteaptă din somn. ◊ (Substantivat) Vino după mine – mi-a zis deșteptătorul. GALACTION, O. I 242. ◊ Ceas deșteptător (și substantivat,
n.) = ceasornic care sună la momentul dorit, spre a deștepta pe cineva din somn. Administratorul Filip, ingenios, căuta să atragă cititori și abonați, dîndu-le ca premii ceasuri deșteptătoare, gramofoane, mașini de cusut, farfurii și pahare. PAS, Z. I 168.
deșteptătór1 adj. m.,
pl. deșteptătóri;
f. sg. și
pl. deșteptătoáre
*deșteptătór2 s. n.,
pl. deșteptătoáre
deșteptătór adj. m., pl. deșteptătóri; f. sg. și pl. deșteptătoáre DEȘTEPTĂTÓR s. (înv., în Transilv.) sculător. DEȘTEPTĂTÓRUL s. art. v. aldebaran. DEȘTEPTĂTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care deșteaptă; care trezește din somn. /a deștepta + suf. ~ător DEȘTEPTĂTÓR2 ~oáre n. Ceasornic prevăzut cu un mecanism special, care sună automat la ora dorită pentru a deștepta pe cineva din somn. /a deștepta + suf. ~ător deșteptător n. care deșteaptă. ║ n. ceasornic care deșteaptă la timp.
deșteptătór, -oáre adj. Care te deșteaptă. Ceasornic deșteptător, al căruĭ mecanizm are un clopoțel care sună ca să te deștepte la ora pe care ĭ-o fixezĭ.
DEȘTEPTĂTOR s. (înv., în Transilv.) sculător. deșteptătorul s. art. v. ALDEBARAN. Deșteptătorul dex online | sinonim
Deșteptătorul definitie