Dicționare ale limbii române

20 definiții pentru descentralizare

descentraliza vt [At: MAIORESCU, D. III, 351 / Pzi: ~zéz / E: des- + centraliza cf fr décentraliser] A acorda autonomie administrativă organelor locale.
descentralizáre sf [At: CONV. LIT. II, 40 / Pl: ~zắri / E: descentraliza] Autonomie administrativă acordată organelor locale Si: descentralizat1, (înv) descentralizație.
DESCENTRALIZÁ, descentralizez, vb. I. Tranz. A acorda autonomie unor instituții. – Din fr. décentraliser.
DESCENTRALIZÁRE, descentralizări, s. f. Acțiunea de a descentraliza și rezultatul ei. 1. Sistem de organizare și de conducere întemeiat pe autonomie, puterea de decizie aparținând autorităților locale. 2. Transferare în afara centrelor urbane supraaglomerate a unor unități industriale, comerciale sau a unor servicii. – V. descentraliza.
DESCENTRALIZÁ, descentralizez, vb. I. Tranz. A acorda autonomie administrativă organelor locale. – Din fr. décentraliser.
DESCENTRALIZÁRE, descentralizări, s. f. Acțiunea de a descentraliza și rezultatul ei; autonomie administrativă acordată organelor locale. – V. descentraliza.
DESCENTRALIZÁ, descentralizez, vb. I. Tranz. A acorda independență administrativă diferitelor organe locale ale unei administrații de stat.
DESCENTRALIZÁRE, descentralizări, s. f. Acțiunea de a descentraliza; independență administrativă acordată organelor locale ale unei administrații de stat.
descentralizá (a ~) vb., ind. prez. 3 descentralizeáză
descentralizáre s. f., g.-d. art. descentralizắrii; pl. descentralizắri
descentralizá vb., ind. prez. 1 sg. descentralizéz, 3 sg. și pl. descentralizeáză
descentralizáre s. f., g.-d. art. descentralizării; pl. descentralizări
A descentraliza ≠ a centraliza
Descentralizare ≠ centralizare
DESCENTRALIZÁ vb. I. tr. A da independență administrativă organelor locale ale unei administrații, a trece în competența organelor locale unele atribuții de conducere care înainte reveneau centrului. [< des- + centraliza, după fr. décentraliser].
DESCENTRALIZÁRE s.f. Acțiunea de a descentraliza și rezultatul ei; lărgire a puterii administrative a organelor locale. [< descentraliza].
DESCENTRALIZÁ vb. tr. a acorda autonomie (administrativă) organelor locale ale administrației de stat. (după fr. décentraliser)
A DESCENTRALIZÁ ~éz tranz. (organe de stat centralizate) A face să nu mai depindă de un singur centru, acordând autonomie administrativă. /<fr. déscentraliser
descentralizare f. sistemă de a lua puterii centrale administrațiunea afacerilor locale.
*descentralizéz v. tr. (d. centralizez). Fac ca diferite părțĭ ale unuĭ stat să fie maĭ independente de puterea centrală în gestiunea intereselor lor.

Descentralizare dex online | sinonim

Descentralizare definitie

Intrare: descentraliza
descentraliza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: descentralizare
descentralizare substantiv feminin