derogație sf [At: DLR ms / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr dérogation, lat derogatio, -onis) (Frm) Derogare.

derogáție s. f., art. derogáția, g-d. art. derogáției; pl. derogáții

DEROGÁȚIE s. v. derogare.

DEROGÁȚIE s.f. Derogare. [Cf. fr. dérogation, lat. derogatio].

derogați(un)e f. acțiunea de a deroga la dispozițiunile unei legi, la un uz.

*derogațiúne f. (lat. derogátio, -ónis). Acțiunea de a deroga de la o lege, de la un contract. – Și -áție și -áre.