CUROPALÁT, curopalați, s. m. Înalt demnitar bizantin care administra palatul imperial. – Din fr. curopalate.

CUROPALÁT, curopalați, s. m. Înalt demnitar bizantin care administra palatul imperial. – Din fr. curopalate.

curopalát s. m., pl. curopaláți

curopalát s. m., pl. curopaláți

CUROPALÁT s.m. Înalt demnitar bizantin, care administra palatul imperial. [< fr. curopalate, cf. lat. cura – grijă, palatium – palat].

CUROPALÁT s. m. înalt demnitar bizantin care administra palatul imperial. (< fr. curopalate)

curopalát (curopaláți), s. m. – Majordom, camerier domnesc al Imperiului Bizantin. Ngr. ϰουροπαλάτη. Sec. XVII.