cristalit sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: ger Kristallite] Microcristal de dimensiuni mici din alcătuirea unui corp policristalin.

criștalit, ~ă a vz cristalin

CRISTALÍT, cristalite, s. n. Monocristal de dimensiuni mici, care intră în alcătuirea unui corp policristalin. – Din germ. Kristallite.

CRISTALÍT, cristalite, s. n. Monocristal de dimensiuni mici, care intră în alcătuirea unui corp policristalin. – Din germ. Kristallite.

cristalít s. n., pl. cristalíte

cristalít s. n., pl. cristalíte

CRISTALÍT s. (CHIM.) grăunte cristalin.

CRISTALÍT s.n. Monocristal de dimensiuni mici care intră în structura unui corp policristalin. [< germ. Kristallite].

CRISTALÍT s. n. cristal mic incomplet format, care intră în structura unui corp policristalin. (< fr. cristallite)