Dicționare ale limbii române

14 definiții pentru confuz

confúz, ~ă a [At: I. NEGRUZZI, S. III, 254 / Pl: ~i, ~e / E: fr confus, lat confusus] 1 Neclar. 2 (D. acțiuni etc.) Încurcat. 3 (Frm) Rușinat. 4 (Frm) Umilit.
CONFÚZ, -Ă, confuzi, -e, adj. 1. Neclar, neprecis, nelămurit, nedeslușit. 2. (Despre oameni și manifestările lor) Încurcat, tulburat, zăpăcit. – Din fr. confus, lat. confusus.
CONFÚZ, -Ă, confuzi, -e, adj. 1. Neclar, neprecis, nelămurit, nedeslușit. 2. (Despre oameni și manifestările lor) Încurcat, tulburat, zăpăcit. – Din fr. confus, lat. confusus.
CONFÚZ, -Ă, confuzi, -e, adj. 1. Neclar, nelămurit, nedeslușit. Încearcă să-și adune gîndurile confuze. TOPÎRCEANU, M. 49. Toată viața mea trecută e confuză suvenire. MACEDONSKI, O. I 238. Strigăte confuze se amestecară, cu un huruit uscat, de șandrama care se dărîmă. VLAHUȚĂ, O. A. 280. (Adverbial) Răspunde confuz. 2. Încurcat, tulburat, zăpăcit. Își clatină capul c-un zîmbet confuz. LESNEA, I. 85. Candidă și confuză, fata... asculta atentă. BART, E. 181. Am rămas nehotărît, confuz. GALACTION, O. I 59.
confúz adj. m., pl. confúzi; f. confúză, pl. confúze
confúz adj. m., pl. confúzi; f. sg. confúză, pl. confúze
CONFÚZ adj. 1. difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) întunecat, nebulos, neguros. (O situație ~.) 2. difuz, nedeslușit, vag, (înv.) îngăimător, neauzit. (Glasuri ~.) 3. v. neclar. 4. echivoc, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, neprecis, obscur, (livr.) abscons. (O semnificație ~.)
Confuz ≠ clar, lămurit, limpede, lucid
CONFÚZ, -Ă adj. 1. Neclar, neprecis, nelămurit, nedeslușit. 2. (Despre oameni și manifestările lor) Încurcat, tulburat. [< fr. confus, cf. it. confuso, lat. confusus – amestecat].
CONFÚZ, -Ă adj. 1. neclar, imprecis, nelămurit, nedeslușit. 2. (despre oameni) încurcat, tulbure. (< fr. confus, lat. confusus)
CONFÚZ ~ă (~i, ~e) 1) Care se distinge cu multă greutate; lipsit de claritate; vag. Murmur ~. Amintire ~ă. 2) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care este tulburat de sentimente; cuprins de zăpăceală; zăpăcit. Spirit ~. /<fr. confus, lat. confusus
confuz a. 1. de-a valma, amestecat, nesigur: zgomot confuz; 2. fig. încurcat, întunecat: amintiri confuze. ║ adv. uimit, rușinos: a rămas confuz.
*confúz, -ă adj. (lat. con-fusus. V. di-fuz). Confundat, încurcat. Fig. Obscur: cuvîntare confuză. Rușinat, încurcat: a rămînea confuz. Nesigur, amestecat: amintirĭ confuze. Adv. În mod confuz.
CONFUZ adj. 1. difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încîlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (fig.) întunecat, nebulos, neguros. (O situație ~.) 2. difuz, nedeslușit, vag, (înv.) îngăimător, neauzit. (Glasuri ~.) 3. difuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedeslușit, nelămurit, neprecis, vag, (fig.) surd. (O senzație ~ de durere.) 4. echivoc, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, neprecis, obscur, (livr.) abscons. (O semnificație ~.)

Confuz dex online | sinonim

Confuz definitie

Intrare: confuz
confuz adjectiv