complexát, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: fr complexé] (Liv) Care este stăpânit de complexe (5).

COMPLEXÁT, -Ă, complexați, -te, adj. (Livr.) Stăpânit de complexe (3). – Din fr. complexé.

COMPLEXÁT, -Ă, complexați, -te, adj. (Livr.) Stăpânit de complexe (3). – Din fr. complexé.

complexát adj. m., pl. complexáți; f. complexátă, pl. complexáte

complexá vb., ind. prez. 1 sg. complexéz, 3 sg. și pl. complexeáză

complexát adj. m., pl. complexáți; f. sg. complexátă, pl. complexáte

COMPLEXÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care are complexe (2). [< fr. complexé].

COMPLEXÁ vb. tr. (fam.) a crea complexe (II, 4); a inhiba. (< fr. complexer)

COMPLEXÁT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care are complexe (II, 4). (< fr. complexé)

Muehlenbeckia complexa Meissn. (syn. Polygonum complexum A. Cunn.). Specie cu flori (sepale albe, cărnoase) parfumate, verzi, cîteva: într-un spic terminal sau în axa frunzei. Frunze aproape rotunde, cu vîrf bont. Tufă cu crengi pendente, tîrîtoare sau liană.