cistínă sf [At: ANTIPA, P. / Pl: ~ne / E: ns cf cistic] (Reg) Una din cele trei plase ale năvodului Si: pridvorul matiței.

cistínă1 (substanță) s. f., g.-d. art. cistínei

cistínă2 (năvod) s. f., g.-d. art. cistínei; pl. cistíne

cistínă (biochim.) s. f., g.-d. art. cistínei

cistínă (plasă la năvod) s. f., pl. cistíne

CISTÍNĂ s. f. aminoacid sulfurat din condensarea a două molecule de cisteină. (< fr. cystine)

cistíne s.f. pl. (reg.) cele trei plase ale năvodului.

CISTÍNĂ (< fr. {i}) s. f. (BIOCHIM.) Aminoacid natural alcătuit din două molecule de cisteină, unite la nivelul atomilor de sulf: se găsește în cheratină.