Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru chimeră

chiméră sf vz himeră
CHIMÉRĂ s. f. v. himeră.
HIMÉRĂ, himere, s. f. 1. Închipuire fără temei, fantezie irealizabilă; iluzie. Toată viața ta ai alergat după o himeră și... nimic n-are să s-aleagă din tot ce-ai crezut, din tot ce-ai visat. VLAHUȚĂ, O. A. III 165. Un regat pentru-o țigară, s-împlu norii de zăpadă Cu himere. EMINESCU, O. I 46. 2. (În mitologia greacă antică) Monstru cu gură de leu care aruncă flăcări, cu coadă de șarpe și cu corp de capră; motiv decorativ reprezentînd un astfel de monstru. 3. Formă bizară care apare la plante, întrunind însușirile a două varietăți deosebite, fără să fie rezultatul unei încrucișări naturale. 4. Motiv decorativ reprezentînd un animal fantastic. – Variantă: chiméră s. f.
CHIMÉRĂ s.f. v. himeră.
*chiméră, chiméric, V. him-.
*himéră f., pl. e (vgr. himaire). Un monstru mitologic (cu cap de leŭ, corp de capră și coadă de șarpe) pe care l-a ucis Belerofonte călare pe calu Pegas. Fig. Cugetare irealizabilă, utopie, iluziune. – Maĭ rar chimeră.

Chimeră dex online | sinonim

Chimeră definitie

Intrare: chimeră
chimeră