carlíngă sf [At: DEX2 / Pl: ~ngi / E: fr carlingue] 1 Cabină pentru echipajul unui avion, în care stă pilotul și unde sunt instalate comenzile de zbor, aparatele de bord etc. 2 Grindă longitudinală din osatura unei nave care servește la legarea diferitelor părți ale navei.

CARLÍNGĂ, carlingi, s. f. 1. Cabină pentru echipajul unui avion, în care stă pilotul și unde sunt instalate comenzile de zbor, aparatele de bord etc. 2. Grindă longitudinală din osatura unei nave, care servește la legarea diferitelor părți ale ei. – Din fr. carlingue.

CARLÍNGĂ, carlingi, s. f. 1. Cabină pentru echipajul unui avion, în care stă pilotul și unde sunt instalate comenzile de zbor, aparatele de bord etc. 2. Grindă longitudinală din osatura unei nave, care servește la legarea diferitelor părți ale navei. – Din fr. carlingue.

CARLÍNGĂ, carlingi, s. f. Cabina în care stă pilotul și unde se află comenzile de zbor ale unui avion.

CARLÍNGĂ, carlingi, s. f. Cabină în care stă pilotul unui avion și unde se află comenzile de zbor. – Fr. carlingue.

carlíngă s. f., g.-d. art. carlíngii; pl. carlíngi

carlíngă s. f., g.-d. art. carlíngii; pl. carlíngi

CARLÍNGĂ s.f. 1. Parte din fuzelajul unui avion în care stă pilotul și unde se găsesc comenzile de zbor. 2. (Mar.) Piesă de legătură longitudinală care unește diferite părți ale unei nave. [Pl. -gi, -ge. / < fr. carlingue, cf. scand. kerling].

CARLÍNGĂ s. f. 1. parte a fuzelajului în care stă pilotul și unde se găsesc comenzile de zbor. 2. piesă de legătură longitudinală, care unește diferite părți ale unei nave. (< fr. carlingue)

CARLÍNGĂ ~gi f. 1) Cabină de avion unde stă pilotul și unde se găsesc comenzile de zbor. 2) mar. Piesă de legătură care unește diferite părți ale unei nave pentru a spori rezistența. /<fr. carlinque

CARLINGĂ cabină destinată pilotului sau echipajului unei aeronave, amplasată în partea cu cea mai bună vizibilitate și în care sunt instalate comenzile de zbor, aparatele de zbor și alte dispozitive.