cafeneá sf [At: (a. 1823) BV III, 422 / V: (reg) ~fin~, cahf~, cahve~ / Pl: ~ele / E: tc kahvehane, ngr ϰαφενές] 1 Local public în care se consumă cafea (3) sau (pex) ceai, băuturi alcoolice, prăjituri etc. Si: (înv) cafeu2 {1). 2 (Pex) Personal al unei cafenele (1). 3 Clienți ai unei cafenele (1). 4 (îla) De ~ Fără valoare. 5 (Îal) Neserios.

cafineá sf vz cafenea

CAFENEÁ, cafenele, s. f. Local public în care se consumă cafea sau, p. ext., ceai, băuturi alcoolice, prăjituri etc. ◊ Loc. adj. De cafenea = fără valoare, neserios. Vorbe de cafenea. [Var.: (reg.) cafineá s. f.] – Din tc. kahvehane, ngr. kafenés.

CAFINEÁ s. f. v. cafenea.

CAFENEÁ, cafenele, s. f. Local public în care se consumă cafea sau, p. ext., ceai, băuturi alcoolice, prăjituri etc. ◊ Loc. adj. De cafenea = fără valoare, neserios. Vorbe de cafenea. [Var.: (reg.) cafineá s. f.] – Din tc. kahvehane, ngr. kafenés.

CAFINEÁ s. f. v. cafenea.

CAFENEÁ, cafenele, s. f. Local public în care se consumau, în trecut, cafele și alte băuturi și se jucau jocuri de noroc. în piețe, cafenele, instituții, La club, la «five o’clock» sau prin iatacuri, S-au zvîrcolit sub cruntele-ți atacuri Tîlharii, demagogii și limbuții. CASSIAN, H. 75. Prin geamuri privind, prin cafenele, Samsarii se întreabă să afle de-a murit Vrun negustor de bursă. MACEDONSKI, O. I 45. Acel soi ciudat de barzi... Închinînd ale lor versuri la puternici, la cucoane, Sînt cîntați în cafenele și fac zgomot in saloane. EMINESCU, O. I 137. Șefii pirați veneau de petreceau... chefuind prin cafenele. GHICA, S. 392. ◊ Loc. adj. De cafenea = fără valoare, neserios. Glorie de cafenea. Intrigi de cafenea. Vorbe de cafenea. – Variantă: (învechit) cafineá (CARAGIALE, O. VII 177, ALECSANDRI, C. 104) s. f.

CAFINEÁ s. f. v. cafenea.

CAFENEÁ, cafenele, s. f. Local public în care se consumă cafele, ceai, băuturi alcoolice, prăjituri etc. ◊ Loc. adj. De cafenea = fără valoare, neserios. Vorbe de cafenea. [Var.: cafineá s. f.] – Tc. kahvehane.

CAFINEÁ s. f. v. cafenea.

cafeneá s. f., art. cafeneáua, g.-d. art. cafenélei; pl. cafenéle, art. cafenélele

cafeneá s. f., art. cafeneáua, g.-d. art. cafenélei; pl. cafenéle

CAFENEÁ ~éle f. Local public unde se consumă cafea, ceai, băuturi alcoolice și prăjituri. ◊ De ~ lipsit de seriozitate. [Sil. -fe-nea] /<turc. kahvehane

cafenea f. local public unde se bea cafea. [Turc. HAVEHANÈ].

cafeneá f. (turc. kahve-hane, „casă de cafea”; ngr. kafenés. V. mehterhanea). Local public în care se bea cafea. – În Trans. cafană și căfană (sîrb. kafana). Dim. -neluță.

bar-cafeneá s. n. Bar în care se bea cafea ◊ „Barul-cafenea [...] a fost desființat. Acum unitatea desface specialități de bombonerie și băuturi pentru acasă.” I.B. 5 VI 72 p. 2 (din bar + cafenea)

ceainăríe-cafeneá s. f. Local specializat în servirea ceaiului și a cafelei ◊ „O ceainărie-cafenea a fost deschisă în cadrul complexului comercial «Fortuna» din Pitești.” R.l. 14 IX 76 p. 5 (din ceainărie + cafenea)

stâlp de cafenea expr. (înv., peior.) persoană care își petrece timpul prin cafenele; parazit, pierde-vară.