bătúcă2 sf [At: ALRM I /I h. 187 / Pl: ~uce / E: ns cf bate] (Reg) 1 Bășică la degetele picioarelor. 2 Bătătură în talpă Si: (reg) bătucătură, bătucel2 (2), bătucitură.

bătúcă1 sf [At: LB / Pl: ~uci / E: nct] 1 Pipotă. 2 (Pex) Stomac.

BĂTÚCĂ s. v. pipotă, rânză, stomac, măcinător.

bătúcă (Trans.) și -úgă (Mold.), f. pl. ĭ (cp. cu alb. btikă, pîntece, mațe). Rînză, stomah.

bătucă s. v. PIPOTĂ. RÎNZĂ.