Dicționare ale limbii române

2 intrări

6 definiții pentru bărdan

bărdán sn vz bârdan
burduhán sn [At: GRIGORIU-RIGO, M. / V: bardah~ bărdăh~, bărdâh~, bârdăh~, bârdiz~, burdăh~, ~ dizán] (Reg) 1 Burta animalelor. 2 (Pan) Pântece mare (la om). 3 Stomac. 4 (Pex; îf bârdăhan) Stomacul uscat al vitelor, folosit, înainte, ca geam pentru ferestrele caselor țărănești. 4 (La vite; îf bârdăhan) Flămânzire.
BĂRDÁN s. n. v. bîrdan.
bărdan n. stomacul boului. [Contras din bărdăhan].
burduhan n. 1. pielița ce coprinde mațele; 2. lucruri făcute din acea pieliță, ca ochiuri de fereastră la bordeiele țărănești; 3. burta dobitoacelor; 4. (ironic) pântece mare și gros: grozav burdăhan și nesățios gâtlej CR. [Din burduh = burduf; forme paralele; bărdăhan (scurtat bărdan), burdăhan].
Bărd/a, -an, -aș, -e, -icioiu, -igan, v. Bardă II.

Bărdan dex online | sinonim

Bărdan definitie

Intrare: bărdan
bărdan
Intrare: Bărdan
Bărdan