11 definiții pentru bonier
boniér sn [At: DA ms / P: ~ni-er / Pl: ~e / E: bon + -ier] Carnet de bonuri1 (2). BONIÉR, boniere,
s. n. Carnet de bonuri (
1). [
Pr.: -ni-er] –
Bon +
suf. -ier.
BONIÉR, boniere,
s. n. Carnet de bonuri (
1). [
Pr.: -ni-er] –
Bon +
suf. -ier.
BONIÉR, boniere,
s. n. Carnet (perforat) din care se detașează bonuri. Bonierele trebuie vizate. – Pronunțat: -ni-er.
BONIÉR, boniere,
s. n. Carnet din care se detașează bonuri
(1). [
Pr.: -ni-er] – Din
bon +
suf. -ier.
boniér (-ni-er)
s. n.,
pl. boniére
boniér s. n. (sil. -ni-er), pl. boniére BONIÉR s.n. Carnet de bonuri (
1). [Pron. -ni-er. / <
bon + -ier].
BONIÉR s. n. carnet de bonuri (1). (< bon + -ier)
BONIÉR ~e n. Carnet de bonuri. [Sil. -ni-er] /bon + suf. ~ier carnét-boniér s. n. Carnet care servește drept bonier ◊ „[...] ca urmare, responsabilii și casierele din asemenea unități au în prezent la îndemână carnete-bonier pentru eliberarea mărfurilor în cazul defectării caselor de marcat.” I.B. 12 XI 64 p. 2 (din carnet + bonier) Bonier dex online | sinonim
Bonier definitie