automutila vt [At: CAMILAR, N. I, 348 / P: a-u~ / Pzi: -léz / E: auto1- + mutila] 1 A se mutila intenționat pe sine însuși. 2 A-și mutila intenționat o parte a corpului.

automutiláre sf [At: CAMILAR, N. I, 346 / P: a-u~ / Pl: ~ări / E: automutila] 1 Mutilare intenționată de către sine însuși, având ca rezultat o infirmitate Si: (rar) automutilat1 (1). 2 Mutilare intenționată a unei părți a propriului corp Si: (rar) automutilat1 (2).

AUTOMUTILÁ, automutilez, vb. I. Refl. A se mutila singur (de obicei pentru a se sustrage de la îndeplinirea unor obligații). [Pr.: a-u-] – Auto1- + mutila.

AUTOMUTILÁRE, automutilări, s. f. Acțiunea de a se automutila și rezultatul ei. [Pr.: a-u-] – V. automutila.

AUTOMUTILÁ, automutilez, vb. I. Refl. A se mutila singur (de obicei pentru a se sustrage de la îndeplinirea unor obligații). [Pr.: a-u-] – Auto1- + mutila.

AUTOMUTILÁRE, automutilări, s. f. Acțiunea de a se automutila și rezultatul ei. [Pr.: a-u-] – V. automutila.

AUTOMUTILÁ, automutilez, vb. I. Refl. A-și provoca singur o infirmitate, a se mutila singur. Numitul soldat... s-a automutilat, zdrobindu-și trei degete de la mîna stingă, spre a scăpa de front. CAMILAR, N. I 348.

AUTOMUTILÁRE, automutilări, s. f. Acțiunea de a se automutila și rezultatul ei. [Ofițerul] răsfoia un dosar subțire, spunîndu-și: Automutilări? Iar automutilări... De săptămîni judec numai automutilări. CAMILAR, N. I 346.

AUTOMUTILÁ, automutilez, vb. I. Refl. A se mutila singur. – Din auto1- + mutila.

AUTOMUTILÁRE, automutilări, s. f. Acțiunea de a se automutila și rezultatul ei.

!automutilá (a se ~) (a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 se automutileáză

automutiláre (a-u-) s. f., g.-d. art. automutilắrii; pl. automutilắri

automutilá vb. (sil. a-u-), ind. prez. 1 sg. automutiléz, 3 sg. și pl. automutileáză

automutiláre s. f. (sil. a-u-) → mutilare

AUTOMUTILÁ vb. I. refl. A se (a-și) mutila singur (o parte a corpului). [P.i. -ez. / < auto1- + mutila].

AUTOMUTILÁRE s.f. Acțiunea de a se automutila și rezultatul ei. [< automutila, după fr. automutilation].

AUTOMUTILÁ vb. refl. a se mutila în mod voluntar. (< auto1- + mutila)