11 definiții pentru autoaccidentat
autoaccidentá vr [At: DN3 / P: a-u-to-a- / Pzi: ~téz / E: auto1- + accidenta] A se accidenta. autoaccidentát1 sn [At: MDA ms / P: a-u-to-a- / Pl: ~uri / E: autoaccidenta] (Rar) Autoaccidentare. autoaccidentat2, ~ă smf, a [At: DEX-S / P: a-u-to-a~ / Pl: ~ați, ~e / E: autoaccidenta] 1-2 (Persoană) care s-a autoaccidentat. AUTOACCIDENTÁ, autoaccidentez,
vb. I.
Refl. A se accidenta involuntar. [
Pr.: a-u-to-ac-] –
Auto1- +
accidenta. AUTOACCIDENTÁT, -Ă, autoaccidentați, -te,
adj. Care s-a accidentat singur, involuntar. [
Pr.: a-u-to-ac-] –
V. autoaccidenta. AUTOACCIDENTÁ, autoaccidentez,
vb. I.
Refl. A se accidenta involuntar. [
Pr.: a-u-to-ac-] –
Auto1- +
accidenta. AUTOACCIDENTÁT, -Ă, autoaccidentați, -te,
adj. Care s-a accidentat singur, involuntar. [
Pr.: a-u-to-ac-] –
V. autoaccidenta. autoaccidentá vb. (sil. a-u-to-ac-) → accidenta AUTOACCIDENTÁ vb. I. refl. A se accidenta singur. [Pron. a-u-to-ac-. /
auto1- +
accidenta].
AUTOACCIDENTÁ vb. refl. a se accidenta involuntar. (< auto1- + accidenta)
autoaccidentát, -ă adj., s. ◊ „Medicii brașoveni [...] au avut de lucru în zilele care au sărbătorit noul an cu un soi de accidentați, mai bine-zis autoaccidentați din proprie ignoranță și inițiativă nesăbuită.” R.l. 10 I 84 p. 2. ◊ „Autoaccidentatul [...]” R.l. 14 II 84 p. 2 (din autoaccidenta) Autoaccidentat dex online | sinonim
Autoaccidentat definitie
Intrare: autoaccidenta
autoaccidenta verb grupa I conjugarea a II-a