aricí2 vr [At: REV. CRIT. III, 86 / Pzi: ~icesc / E: arici1] (Reg) 1 (D. om) A se strânge ca ariciul (1). 2 (D. păr) A se zbârli. 3 A se îmbolnăvi de ariceală.

aricít1 sn [At: HEM 1645 / Pl: ~uri I E: arici2] 1-2 Ariceală (1-2).

aricít2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 19/1 / Pl: ~iți, ~e / E: arici2] 1 (Reg; d. oameni) Ghemuit. 2 (Reg: d. păr) Zbârlit. 3 (Reg; d. păr) Creț. 4 (D. animale) Atins de ariceală Cf arici2 (3). 5 (Reg; d. vița de vie) Atinsă de arici1 (11). 6-7 (D. oameni) Bolnav de arici1 (12-13). 8 (Reg; d. om, animale) Slab din cauza bolii. 9 (Reg; d. plante) Ofilit.

ARICÍ2, pers. 3 aricește, vb. IV. Refl. A se îmbolnăvi de ariceală. – Din arici1.

ARICÍ2, pers. 3 aricește, vb. IV. Refl. A se îmbolnăvi de ariceală. – Din arici1.

!aricí2 (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se aricéște, imperf. 3 sg. se ariceá; conj. prez. 3 să se ariceáscă

aricí vb., ind. prez. 3 sg. aricéște, imperf. 3 sg. ariceá; conj. prez. 3 sg. și pl. ariceáscă

ARICÍ vb. v. ridica, zbârli.

aricít, -ă, aricíți, -te adj. (înv. și pop.) 1. chircit, ghemuit, strâns 2. zbârlit 3. bolnav de „arici” (v.) 4. ofilit, slăbit

aricésc (mă) v. refl. Mă îmbolnăvesc de ariceală: un cal aricit.

arici vb. v. RIDICA. ZBÎRLI.