Dicționare ale limbii române

30 definiții pentru angajat

angajá [At: (a. 1866) URICARIUL X, 365 / Pzi: ~jéz / E: fr (s')engager] 1-2 vtr A (se) încadra ca salariat Si: (înv) a (se) tocmi. 3 vr A-și lua angajamentul. 4 vt A solicita și a obține participarea cuiva la o anumită acțiune. 5-6 vtr A intra într-o afacere. 1 vt A atrage după sine o obligație. 8-9 vtr (Mii) A (se) începe o acțiune. 10 vt (Înv) A lua cu chirie un vehicul. 11 vr (D. conducători auto) A o lua pe un anumit drum. 12 vt (Spt) A pune pucul sau mingea în joc.
angaját, ~ă smf, a [At: NEGRUZZI, S. I, 107 / Pl: ~ați, ~e / E: angaja] 1-2 (Om) care este legat printr-un angajament.
ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A lua pe cineva sau a intra în slujbă; a (se) încadra într-un loc de muncă; a (se) tocmi. ♦ Tranz. A primi să efectueze o lucrare, o însărcinare specială etc. în condiții determinate. A angaja o lucrare de arhitectură. ♦ Tranz. A lua cu chirie un vehicul. 2. Refl. A se obliga la ceva, a-și lua un angajament. ♦ Tranz. și refl. A atrage după sine o obligație. Articolul nu angajează revista. 3. Tranz. și refl. A (se) antrena într-o acțiune; a apuca sau a face să apuce într-o anumită direcție. ♦ Refl. A o lua pe un anumit drum. ♦ Tranz. (Mil.) A începe o acțiune etc. Trupele au angajat lupta. 4. Tranz. (La hochei sau la baschet) A pune pucul sau mingea în joc. – Din fr. engager.
ANGAJÁT, -Ă, angajați, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) încadrată într-un loc de muncă. ♦ (Militar) care servește pe baza unui angajament voluntar. 2. Adj. Care servește conștient o cauză. – V. angaja.
ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A lua pe cineva sau a intra în slujbă; a (se) încadra într-un loc de muncă; a (se) tocmi. ♦ Tranz. A primi să efectueze o lucrare, o însărcinare specială etc. în condiții determinate. A angaja o lucrare de arhitectură. ♦ Tranz. A lua cu chirie un vehicul. 2. Refl. A se obliga la ceva, a-și lua un angajament. ♦ Tranz. și refl. A atrage după sine o obligație. Articolul nu angajează revista. 3. Tranz. și refl. A (se) antrena într-o acțiune; a apuca sau a face să apuce într-o anumită direcție. ♦ Refl. A o lua pe un anumit drum. ♦ Tranz. (Mil.) A începe o acțiune etc. Trupele au angajat lupta. 4. Tranz. (La hochei sau la baschet) A pune pucul sau mingea în joc. – Din fr. engager.
ANGAJÁT, -Ă, angajați, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) încadrată într-un loc de muncă. ♦ (Militar) care servește pe baza unui angajament voluntar. 2. Adj. Care servește conștient o cauză. – V. angaja.
ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. Tranz. A primi (pe cineva) într-un loc de muncă în condiții determinate. Direcția teatrului a angajat în ultimul timp un mare număr de elemente tinere și dotate. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 224, 2/5. Fără îndoială că trebuie să faci ceva. Nu te-am angajat degeaba. SAHIA, N. 102. ◊ Refl. Aci, la hanul de sub dealul mitropoliei, era locul de adunare a celor care voiau să se angajeze pentru muncile noi. PAS, L. I 145. ♦ A primi să efectueze o lucrare, o muncă în condiții determinate. A angajat o lucrare de arhitectură. Refl. pas. Se angajaseră lucrări la școală și la biserica elenă. BART, E. 284. (Complementul arată un obiect de folosință temporară) A lua cu chirie. Am angajat o căruță pînă la gară. 2. Refl. A se obliga la ceva, a-și lua un angajament. M-am angajat să termin lucrarea pînă la 23 August. ◊ Țăranii muncitori din comună s-au angajat să continue întrecerea patriotică. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2700. 3. Tranz. A atrage după sine o obligație, o răspundere. Punctul de vedere exprimat de vorbitor nu angajează conducerea întreprinderii. (în presa de altădată) Acest articol nu angajează redacția. 4. Tranz. (Cu privire la persoane sau la colectivități) A antrena într-o acțiune, a atrage la o muncă, a face să apuce într-o anumită direcție, pe un anumit făgaș. A angajat întregul colectiv in întrecerea socialistă, va [Frontul Democrației Populare] va asigura condițiile necesare pentru munca creatoare în care sîntem angajați. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 67. ◊ Refl. Cel de-al doilea război mondial a avut printre alte urmări ți pe aceea că un nou șir de țări a părăsit calea mizeriei și exploatării capitaliste și s-a angajat pe calea socialismului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 245. ◊ (Cu privire la o activitate, o acțiune, o discuție etc.) A începe, a porni. Trupele au angajat lupta. ◊ (Poetic) Oltul angajează cu munții o mare convorbire despre originea lor. BOGZA, C. O. 174. 5. Refl. A apuca pe un anumit drum, într-o anumită direcție. [Semnalul] nu poate interzice coborîrea în canalul Porților de Fier decît acelor vase care încă nu s-au angajat în canal, cele angajate fiind în imposibilitate materială de a respecta semnalul fără să sufere avarii. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2507.
ANGAJÁT, -Ă, angajați, -te, s. m. și f. Persoană primită într-un loc de muncă, în condiții dinainte stabilite. Angajaților care prestează munci legate de pericolul intoxicării li se vor da antidoturi. COD. M. 40.
ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A primi pe cineva sau a se încadra într-un loc de muncă, în condiții determinate. ♦ Tranz. A primi să efectueze o lucrare, o muncă etc. în condiții determinate. A angaja o lucrare de arhitectură. ♦ Tranz. A lua cu chirie un vehicul. 2. Refl. A se obliga la ceva, a-și lua un angajament. ♦ Tranz. și refl. A atrage după sine o obligație. Articolul nu angajează revista. 3. Tranz. și refl. A (se) antrena într-o acțiune; a apuca sau a face să apuce într-o anumită direcție. ♦ Tranz. A începe, a porni o acțiune etc. Trupele au angajat lupta. – Fr. engager.
ANGAJÁT, -Ă, angajați, -te, s. m. și f. Persoană încadrată într-un loc de muncă. – V. angaja.
angajá (a ~) vb., ind. prez. 3 angajeáză, 1 pl. angajắm; conj. prez. 3 să angajéze; ger. angajấnd
angaját adj. m., s. m., pl. angajáți; adj. f., s. f. angajátă, pl. angajáte
angajá vb., ind. prez. 1 sg. angajéz, 3 sg. și pl. angajeáză, 1 pl. angajăm; conj. prez. 3 sg. și pl. angajéze; ger. angajând
angaját s. m., adj. m., pl. angajáți; f. sg. angajátă, pl. angajáte
ANGAJÁ vb. 1. a băga, a încadra, a lua, a numi, a primi, (înv. și pop.) a năimi. (Îl ~ într-un serviciu.) 2. a se băga, a intra, a se încadra, a se tocmi, a se vârî, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. și Bucov.) a se apuca. (S-a ~ argat.) 3. a făgădui, a se îndatora, a se însărcina, a se obliga, a promite, (înv. și reg.) a jurui, a se prinde, (înv.) a se adeveri, a se apuca, (fig.) a se lega. (Se ~ să facă următoarele...)
ANGAJÁT s. 1. salariat, slujbaș, (înv. și pop.) năimit, (pop. și fam.) simbriaș, (înv.) lefegiu, supus. (Era ~ al statului.) 2. (la pl.) personal, salariați (pl.), slujbași (pl.). (~ți ai unei instituții.)
A (se) angaja ≠ a (se) concedia, a destitui, a (se) elibera, a licenția
Angajat ≠ neutru
ANGAJÁ vb. I. 1. tr. A contracta un angajament. ♦ A închiria ceva. 2. refl. A se obliga la ceva, a-și lua un angajament. 3. tr. A atrage după sine o obligație, o răspundere. ♦ A antrena într-o acțiune. ♦ A începe, a porni (o discuție, o activitate etc.). 4. refl. A apuca pe un anumit drum. ♦ (Despre avioane) A intra (fără voia pilotului) într-o poziție nedorită, provocată de pierderea sau de excesul de viteză, de o comandă greșită etc. ♦ A pune pucul sau mingea în joc (la hochei și la baschet). [P.i. 3 -jează, 4 -jăm, ger. -jând. / < fr. engager, cf. en gage – în gaj].
ANGAJÁT, -Ă adj. 1. (Arhit.; despre o coloană) Zidită cel puțin în jumătatea diametrului ei în zidul sau în stâlpul cu care face corp comun. 2. (Despre oameni) Încadrat într-un curent politic, social. [< angaja, după fr. engagé].
ANGAJÁ vb. I. tr., refl. a (se) încadra într-un loc de muncă. II. tr. 1. a contracta un angajament. ◊ a închiria ceva. 2. a atrage după sine o obligație, o răspundere. ◊ a antrena într-o acțiune, într-o discuție. III. refl. 1. a se obliga la ceva, a-și lua un angajament. 2. a apuca un anumit drum. ◊ a începe o manevră (de depășire a unui autovehicul, a unei nave). ◊ (despre avioane) a intra (fără voia pilotului) într-o poziție nedorită. ◊ (despre o ancoră) a se prinde de un obiect pe fundul apei. ◊ a pune pucul sau mingea în joc (la hochei, la baschet). (< fr. engager)
ANGAJÁT, -Ă I. adj. 1. (arhit.; despre o coloană) zidită cel puțin cu jumătate din diametrul ei în zidul (stâlpul) cu care face corp comun. 2. (despre oameni) încadrat într-un curent politic, social; (despre literatură) care servește conștient o cauză. II. adj., s. m. f. (cel) care lucrează într-un anumit loc de muncă. ◊ (militar) care servește pe baza unui angajament voluntar. (după fr. engagé)
angajá (angajéz, angaját), vb.1. A obliga, a lua un angajament. – 2. A lua pe cineva în slujbă. – 3. A introduce. – 4. A pune în joc, a risca. Fr. engager. – Der. angajament, s. n. (obligație, contract), din fr. engagement.
A ANGAJÁ ~éz tranz. 1) A lua la lucru pe bază de contract. 2) A face să se angajeze. 3) A lua cu chirie; a închiria. ~ un vehicul. 4) A înscrie în efectivul armatei; a încorpora; a înrola. 5) sport (mingea sau pucul) A pune în joc. /<fr. engager
A SE ANGAJÁ mă ~éz intranz. 1) A intra în slujbă (în schimbul unei plăți); a se tocmi. 2) A se încadra într-o acțiune. 3) A-și asuma o obligație; a-și lua un angajament. 4) A o apuca într-o anumită direcție. /<fr. engager
ANGAJÁT ~ți m. 1) Persoană încadrată la un loc de muncă; salariat. 2) Militar încadrat în armată pe baza unui angajament voluntar. /v. a angaja
angajà v. 1. a tocmi: a angaja un profesor.; 2. a-și da cuvântul, a făgădui; 3. a lua obligațiunea sau rezoluțiunea: s’a angajat să plece (= fr. engager).
*angajéz v. tr. (fr. engager, d. gage, amanet, gaj). Oblig, leg: un jurămînt ne angajează. Tocmesc, învoĭesc: a angaja un birjar cu luna. Înrolez: a angaja voluntarĭ pentru expedițiune. Încep: a angaja o luptă. V. refl. A te angaja să facĭ ceva, a te angaja ca servitor, a te angaja ca voluntar, a te angaja în luptă.
ANGAJA vb. 1. a băga, a încadra, a lua, a numi, a primi, (înv. și pop.) a năimi. (Îl ~ într-un serviciu.) 2. a se băga, a intra, a se încadra, a se tocmi, a se vîrî, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. și Bucov.) a se apuca. (S-a ~ paznic, mecanic.) 3. a făgădui, a se îndatora, a se însărcina, a se obliga, a promite, (înv. și reg.) a jurui, a se prinde, (înv.) a se adeveri, a se apuca, (fig.) a se lega. (Se ~ să facă următoarele...)
ANGAJAT s. salariat, slujbaș, (înv. și pop.) năimit, (pop. și fam.) simbriaș, (înv.) lefegiu, supus. (Era ~ al statului.)

Angajat dex online | sinonim

Angajat definitie

Intrare: angaja
angaja verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: angajat (adj.)
angajat adjectiv
Intrare: angajat (s.m.)
angajat substantiv masculin