anclanșa vt [At: DEX2 / Pzi: ~șéz / E: fr enclencher] (Teh) 1 A angrena un mecanism în vederea declanșării. 2 A transmite o mișcare unei piese. 3 A închide un circuit electric într-un releu printr-un dispozitiv (electro)mecanic.

anclanșát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: anclanșa] (Teh; rar) 1-3 Anclanșare (1-3).

anclanșát2, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: anclanșa] (Teh) 1 (D. mecanisme) Angrenat în vederea declanșării. 2 (D. piese) Căreia i s-a transmis o mișcare. 3 (D. circuite electrice) Închis într-un releu printr-un dispozitiv (electro)mecanic.

ANCLANȘÁ, anclanșez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A angrena un mecanism în vederea declanșării; a transmite o mișcare unei piese. ♦ A închide un circuit electric într-un releu printr-un dispozitiv (electro)mecanic. – Din fr. enclencher.

ANCLANȘÁT, -Ă, anclanșați, -te, adj. (Despre mecanisme) Angrenat în vederea declanșării. – V. anclanșa.

ANCLANȘÁ, anclanșez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A angrena un mecanism în vederea declanșării; a transmite o mișcare unei piese. ♦ A închide un circuit electric într-un releu printr-un dispozitiv (electro)mecanic. – Din fr. enclencher.

ANCLANȘÁT, -Ă, anclanșați, -te, adj. (Despre mecanisme) Angrenat în vederea declanșării. – V. anclanșa.

anclanșá (a ~) vb., ind. prez. 3 anclanșeáză, 1 pl. anclanșăm; conj. prez. 3 să anclanșéze; ger. anclanșấnd

anclanșá vb., ind. prez. 1 sg. anclanșéz, 3 sg. și pl. anclanșeáză

A anclanșa ≠ a declanșa

ANCLANȘÁ vb. I. tr. A închide un circuit electric cu ajutorul unui dispozitiv mecanic. [< fr. enclencher].

ANCLANȘÁ vb. tr. a angrena un mecanism în vederea declanșării. (< fr. enclencher)

A ANCLANȘÁ ~éz tranz. (un circuit electric) A închide cu ajutorul unui dispozitiv mecanic. /<fr. enclencher