Dicționare ale limbii române

26 definiții pentru administrare

administra vt [At: BĂLCESCU, M. V. 413 / Pzi: ~réz / E: fr administrer, lat administrare] 1 A conduce. 2 (C.i. instituții, afaceri) A supraveghea. 3 A da unui bolnav un medicament. 4 (Im) A trage o palmă, o bătaie cuiva. 5 (Jur; îe) A ~ o probă A folosi o dovadă într-un proces.
administráre sf [At. (a. 1774) URICARIUL I, 182 / Pl: ~rări / E: administra] 1 Conducere. 2 Supraveghere a unei instituții, afaceri etc. 3 Dare de medicamente unui bolnav. 4 (Im) Dare a unei bătăi, palme etc. cuiva. 5 (Jur; îs) ~ a unei probe Folosire a unei dovezi într-un proces.
ADMINISTRÁ, administrez, vb. I. Tranz. 1. A conduce, a cârmui; a gospodări o întreprindere, o instituție etc. 2. A da unui bolnav un medicament. ♦ (Ir.) A trage o bătaie. 3. (Jur.; în sintagma) A administra o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. – Din fr. administrer, lat. administrare.
ADMINISTRÁRE, administrări, s. f. Acțiunea de a administra. – V. administra.
ADMINISTRÁ, administrez, vb. I. Tranz. 1. A conduce, a cârmui; a gospodări o întreprindere, o instituție etc. 2. A da unui bolnav un anumit medicament. ♦ (Ir.) A trage o bătaie. 3. (Jur.; în sintagma) A administra o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. – Din fr. administrer, lat. administrare.
ADMINISTRÁRE, administrări, s. f. Acțiunea de a administra. – V. administra.
ADMINISTRÁRE, administrări, s. f. Acțiunea de a administra. 1. Cîrmuire, gospodărire. Pentru administrarea gospodăriei colective, adunarea generală alege pe timp de doi ani consiliul de conducere, compus din 5-9 persoane, în raport cu mărimea gospodăriei. STAT. GOSP. AGR. 43. 2. Faptul de a da unui bolnav un anumit medicament.
ADMINISTRÁ2, administrez, vb. I. Tranz. A da unui bolnav un anumit medicament. – Fr. administrer (lat. lit. administrare).
ADMINISTRÁ1, administrez, vb. I. Tranz. A conduce, a cârmui, a gospodări o întreprindere, o instituție etc. – Fr. administrer (lat. lit. administrare).
ADMINISTRÁRE2, administrări, s. f. Acțiunea de a administra2.
ADMINISTRÁRE1, administrări, s. f. Acțiunea de a administra1; cârmuire; gospodărire.
administrá (a ~) vb., ind. prez. 3 administreáză
administráre s. f., g.-d. art. administrắrii; pl. administrắri
administrá vb., ind. prez. 1 sg. administréz, 3 sg. și pl. administreáză
administráre s. f., g.-d. art. administrării; pl. administrări
ADMINISTRÁ vb. 1. a cârmui, a conduce, a gospodări, (înv. și pop.) a oblădui, a priveghea, a supraveghea, (înv.) isprăvnici, a ocârmui. (~ un ținut.) 2. (înv.) a chivernisi. (~ un fond.) 3. a aplica, a face. (~ cuiva un tratament.)
ADMINISTRÁRE s. 1. v. administrație. 2. (înv.) chiverniseală, chivernisire. (~ unei averi.)
ADMINISTRÁ vb. I. tr. 1. A conduce, a gospodări (o întreprindere, o instituție etc.). 2. A da un medicament unui bolnav. [Cf. lat. administrare, fr. administrer, it. amministrare].
ADMINISTRÁRE s.f. Acțiunea de a administra; gospodărire. [< administra].
ADMINISTRÁ vb. tr. 1. a conduce, a gospodări (o întreprindere). 2. a da un medicament unui bolnav. 3. (ir.) a trage o bătaie. 4. (jur.) a ~ o probă = a folosi un mijloc de probă într-un proces. 5. a supraveghea încasările. (< fr. administrer, lat. administrare)
administrá (administréz, administrát), vb. – A conduce, a gospodări o întreprindere, instituție etc. < Fr. administrer. – Der. (din fr.) administrație, s. f., cf. rus. administracija (Sanzewitsch 197); administrativ, adj.; administrator, s. m.
A ADMINISTRÁ ~éz tranz. 1) (întreprinderi, instituții etc.) A conduce în calitate de administrator. 2) (medicamente) A introduce în organism (în scopuri curative). /<fr. administrer, lat. administrare
administrà v. 1. a conduce afaceri publice sau particulare; 2. a da: a administra un medicament.
*administréz v. tr. (lat. administrare). Guvernez, conduc: a administra un departament. Daŭ să ĭa: a-ĭ administra cuĭva un vomitiv. Fam. Iron. Trag, aplic: a-ĭ administra cuĭva o palmă.
ADMINISTRA vb. 1. a cârmui, a conduce, a gospodări, (inv. și pop.) a oblădui, a priveghea, a supraveghea, (înv.) a isprăvnici, a ocîrmui. (~ un ținut.) 2. (înv.) a chivernisi. (~ un fond.) 3. a aplica, a face. (~ cuiva un tratament.)
ADMINISTRARE s. 1. administrație, cîrmuire, conducere, gospodărire, (înv. și pop.) oblăduire, (înv.) chiverniseală, chivernisire, isprăvnicie, ocîrmuire. (Sub ~ lui.) 2. (înv.) chiverniseală, chivernisire. (~ unei averi.)

Administrare dex online | sinonim

Administrare definitie

Intrare: administra
administra verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -nis-tra
Intrare: administrare
administrare substantiv feminin