Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru acupla

acuplá [At: DA ms / Pzi: ~lez / E: accoupler] 1 vt A realiza o legătură între două elemente ale unui sistem tehnic Si: a cupla. 2 vr (Fig; d. oameni) A forma un cuplu, o pereche Si: a se cupla. 3 vr (D. oameni) A avea relații sexuale.
ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A cupla. – Din fr. accoupler.
ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A cupla. – Din fr. accoupler.
ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. A cupla.
ACUPLÁ, acuplez, vb. I. Tranz. A cupla. – Fr. accoupler.
acuplá (a ~) (-cu-pla) vb., ind. prez. 3 acupleáză
acuplá vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. acupléz, 3 sg. și pl. acupleáză
ACUPLÁ vb. (TEHN.) a cupla.
ACUPLÁ vb. I. tr. 1. a cupla. 2. tr., refl. A (se) împerechea. [< fr. accoupler].
ACUPLÁ vb. I. tr. a cupla. II. tr., refl. a (se) împerechea. (< fr. accoupler)
ACUPLA vb. (TEHN.) a cupla.

Acupla dex online | sinonim

Acupla definitie

Intrare: acupla
acupla verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -pla