AUTOMOBÍL, -Ă,
automobili, -e, s.n., adj.
1. S.n. Vehicul cu patru (rar, trei, şase) roţi pneumatice,
mişcat de un motor cu
explozie internă, cu aburi, cu
electricitate sau aer
comprimat; auto
2.
2. Adj. (Despre vehicule) care se mişcă cu ajutorul unui motor
propriu. [Pr:
a-u-] – Din fr.
automobile.
AUTOMOBÍL s. maşină, (fam.) auto.
automobíl adj. (sil.
a-u-) → mobil (adj.)
automobíl s. n. (sil.
a-u-), pl.
automobíle
AUTOMOBÍL1 ~ă (~i, ~e) Care se mişcă prin el
însuşi. /<fr.
automobile, germ.
Automobil
AUTOMOBÍL2 ~e n. Vehicul cu motor
propriu,
folosit pentru transportul de pasageri şi de încărcături. /<fr.
automobile, germ.
Automobil
AUTOMOBÍL, -Ă adj. Care se mişcă prin el
însuşi. //
s.n. Vehicul cu roţi care se mişcă cu ajutorul unui motor
propriu; (
spec.) autovehicul mic,
folosit de obicei
pentru transportul unui număr redus de persoane. [Pron.
a-u-. / < fr., it.
automobile, germ.
Automobil].
AUTOMOBÍL, -Ă I.
adj. care se mişcă prin el
însuşi. II. s. n. vehicul pe roţi care se poate deplasa prin mijloace de propulsie proprie. (< fr., it.
automobile, germ.
Automobil)
